Romania violeta

Traiesc eu intr-o lume paralela sau nu inteleg ceea ce se intampla? Cum se poate un lider politic, chiar si din tara noastra minunata, sa comunice insistent de aproape o saptamana ca a pierdut alegerile electorale din cauza unor fenomene paranormale!?!

In afara faptului ca alegerile au fost acum 1 luna si explicatiile sale sunt destul de tarziu facute publice, cum se poate sa motiveze astfel pierderea functiei de presedinte? Daca va continua astfel va pierde si picul de respect pe care il mai au alegatorii sai pentru el.

Evian Roller Babies - 16 milioane de vizualizari pe YouTube in doar 3 saptamani

Evian Roller Babies are peste 16 milioane de vizualizari pe YouTube in doar 3 saptamani de la lansare. Spotul face parte din campania Evian Live Young si are 3 variante - una franceza, una pentru Statele Unite ale Americii si una internationala. Toate clipurile au reusit sa inregistreze un scor al popularitatii pe YouTube care depaseste 80%. Acest procent demonstreaza ca spoturile Evian Live Young sunt unele dintre cele mai accesate si comentate clipuri de pe YouTube.

Campania Evian Live Young continua sa fie una dintre cele mai mari la nivel international, aducand un nou spot Evian Roller Babies in lumina reflectoarelor. Acesta este un interviu in exclusivitate cu bebelusii din clip!

Trebuie sa iti fie frica noaptea?

In weekendul trecut datorita unor probleme de sanatate a trebuit sa ajung in miez de noapte la o farmacie. Pentru ca stiam ca in Drumul Taberei avem o multime de optiuni in ceea ce priveste farmaciile non-stop m-am gandit sa o aleg pe cea mai aproape (voi nu ati fi facut la fel?). Si m-am gandit ca la 2 dimineata nu are sens sa imi iau masina pentru un drum pe jos de aproximativ 10 minute. Sincera sa fiu oricum nu ma simteam in stare sa conduc. Asadar, parcurg drumul meu obisnuit pana la farmacia care stiam ca este tot timpul deschis. M-am gandit ca aerul rece imi va face bine si …cine sa fie la ora 2.30 dimineata pe strada? Greseala…nu trebuia sa ma ingrijoreze faptul ca nu este nimeni pe strada, nici urma de om, ci faptul ca a inceput din nou sa creasca numarul cainilor vagabonzi. O haita de aproximativ 7-8 caini alergau disperati dupa o catelusa, iar ei lautrau cam la orice….Ca atare, am inceput sa ocolesc, iar drumul de 10 minute pana la farmacie a ajuns la 20. Nu ar fi fost o problema daca as fi gasit farmacia SensiBlu deschisa. Nu, se pare ca de pe 9 martie au renuntat la programul non-stop! Incantare…atunci am realizat ca in masina as fi fost mai sigura si as fi ajuns si mai repede unde mi-as fi dorit. Iar cum cainii se tot apropiau am luat-o repejor la pas catre o alta farmacie unde am sunat 5 minute ca sa imi raspunda o farmacista somnoroasa.

Fericita ca am gasit ceea ce cautam deja de 40 de minute ma grabeam spre casa cand am descoperit ca am o problema…din nou…cativa caini nu tocmai prietenosi lautrau 2 oameni ai strazii. Nu m-am speriat de acei oameni care la acea ora umblau pe strada cu o sticla de bautura in mana, ci de cainii care erau din ce in ce mai periculosi si incepusera sa atace deja pe cei mentionati mai sus. Salvarea acelor oameni si a mea a fost ca a trecut o masina in viteza, ceea ce le-a atras atentia si am reusit sa scapam de ei. Dar oare e normal ca la acea ora sa iti fie groaznic de frica de niste caini? Sa ocolesti, sa grabesti pasul si sa te rogi sa nu te muste! Va spun din experienta, aveti grija la cainii din Drumul Taberei pentru ca sa nu va treziti ca trebuie sa mergeti la spital pentru cine stie ce injectie!

O altfel de campanie impotriva accidentelor

Numarul accidentelor grave din traficul romanesc sunt in continua crestere, la fel si cifra care exprima gravitatea acestora (prin numarul persoanelor accidentate grav sau decedate). Imposibilitatea reactiei este vizibila – “Ce poti sa faci ca numarul accidentelor grave sa scada?”. Eu nu am gasit nicio solutie, decat aceea de a intra cu marea atentie intr-o intersectie, desi am verde (nu se stie cine se hotaraste sa traverseze cu viteza mare pe rosu aceeasi intersectie), iar cand sunt pieton ma uit de nenumarate ori inainte sa trec strada.

Riscurile sunt mari oricum si niciodata nu esti sigur ca vei ajunge in siguranta unde doresti, ca atare…eu nu ma mai gandesc la asta…sunt doar foarte atenta. Dar accidentele continua sa existe, din ce in ce mai stupide si mai grave. Dar ceea ce este si mai ingrijorator este faptul ca nu exista un exemplu care sa confirme tuturor ca atunci cand esti la volan nu esti responsabil doar de viata ta si a celor din masina pe care o conduci, dar si de a celorlalti oameni care sunt in trafic.

Un exemplu de accident stupid si care reprezinta corect indiferenta unora este si cazul lui Cristian Nemescu. Soferul care a provocat incidentul avea aproximativ 113 – 116 km/h cand a intrat in intersectie pe culoarea rosie, iar taxiul in care era Cristian Nemescu impreuna cu un coleg de al sau, circula regulamentar cu aproximativ 42 km/h. Un accident stupid care a provocat moartea a trei tineri. Dupa 2 ani justitia a decis ca cel care a incalcat legislatia sa faca DOAR 6 ani, care pot sa se finalizeze in jur de 3-4 ani de incarcerare. Stupid, nu? Un astfel de exemplu dam noi, in contextul prezentat mai sus. Nu spun sa existe un tap ispasitor, dar mi-as dori ca justitia sa ne reprezinte, sa fie interesata de cetatenii Romaniei. Omori trei oameni trecand pe culoarea rosie cu peste 100 KM/H, iar pedeapsa este atat de mica?!

Pornisem acest post de la altceva, dar m-am lasat dusa de indignare! Cei de la radio ZU au facut o altfel de campanie, o revolta impotriva sistemului de justitie. Morar si Buzdugan au trimis un prieten al taximetristului ucis in accidentul mentionat mai sus sa depuna o coroana de flori in fata Tribunalului din Buzau, unde s-a prezentat decizia justitiei in cazul Nemescu. Aici puteti afla/asculta mai multe despre ce s-a intamplat in acesta dimineata la Buzau. Nu sunt de acord cu jignirea, prin diferite apelative, a politistilor de la Buzau, dar sunt de acord cu modalitatea de a te revolta gasita de cei de la Radio Zu. Ce au facut ei astazi poate fi un exemplu de revolta impotriva accidentelor grave si sunt convinsa ca foarte multi oameni s-ar alatura unor astfel de demersuri. Posibilitati exista, dar cu ce sa incepem?

In ce lume vreti sa traiti?

Citesc stiri din ce in ce mai ciudate despre ce se intampla in jurul meu, vad suferinta varului meu, si ma intreb in ce fel de lume traim.

Stiu, toata lumea are intrebarea asta in minte, din cand in cand, dar pe mine ma framanta de 1 saptamana si nu imi trece cu nicio solutie si nici cu indiferenta! As vrea sa traiesc in Second Life unde poate as accepta mai usor o gramada de stiri sau evenimente curente, dar in viata reala totul pare stupid. Da, stiu, un nou stereotip, stupiditatea unor situatii, dar aceasta este frustrarea cu care traiesc in aceste zile!

Incercati sa cititi dincolo de titlurile articolelor si veti avea impresia ca traiti intr-un film prost! Voi ce parere aveti?

Voi ce ati vrea sa vizitati in Bucuresti?

Verisoara mea draga a vrut duminica trecuta sa ne educe si sa ne demonstreze ca avem ce sa vizitam in Bucuresti. Pentru ca nu prea avea idee unde sa ne duca a cautat pe net ce poate fi de vizitat in weekend. A gasit ca se poate vizita simplu si usor Casa Poporului, ca atare, ne-a sunat si ne-a zis sa mergem si sa ne uitam la ce este in interiorul unei astfel de cladiri.

Zis si facut. Ne-am dus acolo si vanzatoarea de bilete ne-a intrebat foarte frumos daca avem rezervare….Liniste….Intrebarea logica a fost “Trebuia?” si de aici a pornit o intreaga polemica care a fost castigata de reprezentantii aceste minunate cladiri acum a Parlamentului (si nu numai!!!), care ne-au spus ca fara rezervare nu se poate. Am avut o gramada de intrebare, de la “Unde scria ca trebuie sa facem rezervare?” pana la “Dar aveti si alti vizitatori?” dar totul a fost in zadar.

Pot sa spun ca am fost dezamagita de modalitatea de “vizitare”, dar pot sa spun ca am reusit sa gasim un alt loc unde sa mergem – “Muzeul National de Istorie”, vizavi de CEC-ul de pe Victoriei, care mi-a placut foarte mult.

Voi ce propuneti sa vizitam in Bucuresti? Putem sa il redescoperim?

Sedinta la Rogalski-Grigoriu

Ieri, la ora 4 dupa-amiaza era stabilita o sedinta. Dar mai degraba se poate numi foarte usor team-building. Sedintele la Rogalski-Grigoriu sunt foarte rare, dar cand sunt inseamna ca se anunta ceva. Asadar, ieri s-a anuntat ca….suntem o echipa extraordinara. Dupa 3 ore intr-o sedinta si un final apoteotic (in care eram toate cu sufletul la gura - ne povesteau Eliza si Simona primul lor an de PR in Tempo) am plecat acasa fericita.

Zambeam pe drum la toata lumea si ma gandeam ce bine face o sedinta omului!!! :razz: Ce s-a intamplat in aceasta sedinta? Eliza ne-a vorbit de unde suntem si unde vrem sa fim, de ce ne inspiram, dar mai mult decat atat am vorbit de noi…si am aflat atat de multe despre colegele mele incat mi-am dat seama ca ma bucur ca petrec cu ele 10 ore pe zi.

Dupa aproape un an ma bucur din suflet ca lucrez la Rogalski-Grigoriu nu pentru ca suntem Agentia Anului, nu pentru ca sunt multumita de team-buldinguri…ma bucur pentru ca ma simt bine, ca vin dimineata fericita la munca, ca am cu cine sa vorbesc in acele 10 ore de munca, daca am nevoie de ajutor, si stiu ca ele ma pot ajuta sa fiu mai buna.

Sentimentele pe care le am acum sunt importante pentru ca ma fac sa inteleg ca dupa o saptamana de munca sunt fericita, nu obosita, nu nemultumita…FERICITA ca lucrez la Agentia care ma face sa ma trezesc cu zambetul pe buze dimineata!!!

Si Anca multumim de turta dulce, a fost minunata! :lol:

Berlin – o experienta unica

Eliza a povestit pe scurt ce s-a intamplat la Berlin, revin asupra subiectului pentru a va spune emotiile prin care am trecut si noi, celelalte fete din echipa. Recunosc, nu sunt genul care sa planga repede si din orice, dar reintalnirea cu Eliza de la Berlin m-a adus la pragul in care cu adevarat m-am chinuit sa fac fata sentimentelor. Cand am intrat in acea clasa imi batea inima in piept foarte tare, iar camera tremura impreuna cu mainile mele. Reactia Elizei a fost una indreptatita in contextul in care ea ne stia la intalniri cu clientii, iar filmuletul nostru, al companiei m-a facut sa inteleg de ce noi suntem pe un norisor!

img_6247.JPG

Vreau sa va impartasesc aceasta experienta pentru ca va doresc sa traiti si voi la fel de intens astfel de evenimente, iar ceea ce a ramas…..amintirile sunt unice si realizez in ce in ce mai mult ca timpul petrecut in Rogalski-Grigoriu nu poate fi uitat, va ramane mereu in memoria mea.

img_6234.JPG

Cum este sa lucrezi la Agentia Anului, dar sa tii si cu cea mai tare agentie din provincie

Orice s-ar putea spune de Rogalski-Grigoriu nu poate exprima cu adevarat ceea ce este. Nu suntem doar Agentia de PR a anului, suntem o echipa care poate sa existe dincolo de premii. Nu sunt modesta. O echipa de 14 femei face eforturi imense de a se ajuta reciproc si de a fi mereu capabile, la orice ora, sa faca un brainstorming pentru alte colege (ne trezim si noaptea ca ne vine ideea!).

Dar suntem si echipa care a sustinut, a tipat cand Vitrina Advertising a luat premii. Consider ca este cel mai frumos lucru sa sustii si alta echipa, nu doar pe a ta. Sunt fericita ca am fost Agentia Anului, dar sunt fericita si pentru premiile castigate de echipa Renatei si a lui Adrian. Din cate stiu, au fost singurii care au venit din provincie sa concureze pe locuri fruntase si au reusit sa arate ca orasul Cluj nu are doar o echipa de fotbal geniala la acest moment (si…da…tin cu Steaua!)

O zi plina de munca se termina frumos cu premiul Agentia Anului – Rogalski Grigoriu….frumoasa poveste devenita realitate!

PR-ul doar pentru femei?

Intr-un articol din PRWEEK Tom Martin a abordat un subiect interesant. Acesta se intreaba de ce sunt atat de putini barbatii implicati in PR si ce ar trebui sa facem sa creasca numarul lor. Acesta afirma ca in Europa femeile sunt interesate de PR, acestea fiind majoritare, iar barbatii intr-o foarte mica masura arata curiozitate pentru acest domeniu.

Autorul articolului s-a decis sa se intereseze si in SUA pentru a vedea daca aceasta situatie din Europa se regaseste si acolo. S-a dovedit ca situatia nu se schimba. Cel mai recent sondaj al „Public Relations Student Society of America” demonstreaza ca 89% dintre membrii acestei asociatii sunt femei. Asadar, putem afirma ca este o situatie generala. PR-ul este un domeniu interesant in special pentru femei.

In Romania, majoritatea angajatilor din departamentele de PR sau din agentii sunt femei (98%). La FCRP am absolvit in jur de 140 de fete si aproximativ 40 de baieti, iar majoritatea colegilor mei erau interesati de publicitate, nu de PR.

De ce barbatii nu au fost pana acum la fel de interesati de acest domeniu ca si femeile? Putem numi aceasta situatie o problema?